Dupa lupte seculare care au durat 3 saptamani, am scapat de cele 3 kg nepoftite.
Ce m-a ajutat: un drum spre tara (deplasarile ma scapa intotdeauna de putin balast) si mai ales faptul ca am reinceput sa ma misc.
Pana de curand, munca multa si, drept consecinta, epuizarea intelectuala m-au impiedicat sa gasesc macar o jumatate de ora la 2 - 3 zile ca sa ma misc. Pur si simplu, de indata ce aveam cateva ore libere, nu puteam face altceva decat... sa nu fac nimic, ca sa pot recupera zilele lungi de oboseala la cap.
La asta se adauga si factorul intuneric: parcul a devenit teritoriu nefrecventabil dupa serviciu, deci no more power walking. Iar acasa, in sufragerie, recunosc ca nu-mi vine sa lucrez exercitii, fiindca de obicei le faceam dupa o 'sedinta' de parc, care functiona ca appetizer.
Totusi, acum cateva zile, am scapat cu vreo ora mai devreme de la lucru si am profitat de ea ca sa fac cateva cumparaturi. Asa mi-a venit ideea ridicol de simpla sa nu ma intorc de indata acasa dupa drumurile la magazine, ci sa continuu sa merg, pur si simplu, pe strada. Prinsa intr-o conversatie la telefonul mobil, m-am invartit, cu rucsacul in spate, pe o multime de stradute luminate si populate, fara sa ma indepartez prea mult de casa. In felul acesta m-am miscat, chiar daca nu cu aceeasi intensitate ca la excertiile din parc, dar mai ales fara riscuri. In zilele urmatoare, am repetat procedura, iar rezultatele s-au vazut curand :)
Morala: mai bine putin decat deloc.
Ce m-a ajutat: un drum spre tara (deplasarile ma scapa intotdeauna de putin balast) si mai ales faptul ca am reinceput sa ma misc.
Pana de curand, munca multa si, drept consecinta, epuizarea intelectuala m-au impiedicat sa gasesc macar o jumatate de ora la 2 - 3 zile ca sa ma misc. Pur si simplu, de indata ce aveam cateva ore libere, nu puteam face altceva decat... sa nu fac nimic, ca sa pot recupera zilele lungi de oboseala la cap.
La asta se adauga si factorul intuneric: parcul a devenit teritoriu nefrecventabil dupa serviciu, deci no more power walking. Iar acasa, in sufragerie, recunosc ca nu-mi vine sa lucrez exercitii, fiindca de obicei le faceam dupa o 'sedinta' de parc, care functiona ca appetizer.
Totusi, acum cateva zile, am scapat cu vreo ora mai devreme de la lucru si am profitat de ea ca sa fac cateva cumparaturi. Asa mi-a venit ideea ridicol de simpla sa nu ma intorc de indata acasa dupa drumurile la magazine, ci sa continuu sa merg, pur si simplu, pe strada. Prinsa intr-o conversatie la telefonul mobil, m-am invartit, cu rucsacul in spate, pe o multime de stradute luminate si populate, fara sa ma indepartez prea mult de casa. In felul acesta m-am miscat, chiar daca nu cu aceeasi intensitate ca la excertiile din parc, dar mai ales fara riscuri. In zilele urmatoare, am repetat procedura, iar rezultatele s-au vazut curand :)
Morala: mai bine putin decat deloc.
No comments:
Post a Comment